Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică contemporană, care a luat proporții îngrijorătoare în țările puternic industrializate. Își are începuturile în vremurile îndepărtate dar poate fi produsă și din cauze naturale, independent de activitatea umană. Astfel, dizlocarea pulberilor de la nivelul solului de curenţii de aer, răspândirea de gaze rezultate de procesele biologice de pe sol și din emanațiile din zonele și teritoriile vulcanice au constituit și constituie și în prezent procese de impurificare a aerului.

                Ulterior, datorită evoluției societății umane, a revoluției științifice și tehnice s-a ajuns la un conflict deschis între om și natura. Din lipsa unor cunoștințe adecvate, din unele interese, din goana după mai mult, s-a ajuns la slăbirea capacității sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat într-un mediu artificial, îmbietor, care în realitate este o ”seră” insolită într-un cadru natural din ce în ce mai agresiv. Dacă agenții poluanți ar rămâne în locul în care au fost produși, poluarea s-ar rezolva simplu, dar în realitate ei se răspândesc în mediul ambiant.

                Poluarea mediului nu ține seama de granițele fizice ale statelor, eradicarea ei și păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea și obligația morală a tuturor guvernelor și opiniei publice urmărindu-se riguros acest flagel ,poluarea mediului, prin măsuri care să il prevină sau să îl diminueze. Legislația actuală de mediu din țara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislația Comunității Europene.

                Industria, transporturile de toate tipurile, comercializarea produselor petroliere, activităţile şi traiul în zone urbane sunt puternice surse de poluare atunci când încadrarea lor în circuitul ecologic general nu este bine adaptată.

Poluarea este şi va rămâne o problema care trebuie să constituie preocuparea permanentă nu doar a oamenilor de ştiinţă ci şi a autorităţilor locale, guvernamentale a organizaţiilor internaţionale, şi chiar a fiecărui om.

O importanţă deosebită în activitatea Mac Farmacons o reprezintă protecţia mediului.

Deșeurile uleiurilor și grăsimilor comestibile ridică probleme semnificative de eliminare în multe părţi ale lumii. În trecut, o mare parte din aceste produse uzate erau utilizate în producția de furaje pentru animale. Cu toate acestea, datorită posibilelor legături între BSE și această practică, utilizarea grăsimilor animale comestibile uzate pentru hrana animalelor nu mai este atât de comună așa cum a fost în trecut, rezultând probleme de eliminare. Așa cum este adesea dificil sa previi contaminarea uleiului vegetal utilizat cu produse animale în timpul gătirii, deșeurile din uleiurile vegetale trebuie tratate de cele mai multe ori similar cu deșeurile din grăsimile animale.

                O posibilitate pentru eliminarea acestor produse o reprezintă un combustibil pentru transport sau pentru alte utilizări. Conversia deșeurilor uleiurilor și grăsimilor în combustibil biodisel are multe avantaje cu privire la mediul înconjurător față de combustibilul diesel bazat pe petrol.

În timp ce utilizarea uleiurilor vegetale sau animale și a grăsimilor sub formă de combustibili ar putea fi oarecum surprinzătoare la început, dacă se examinează contextul istoric, se poate observa faptul că motorul cu aprindere prin compresie, dezvoltat pentru prima dată la un nivel funcționabil de către omul de știință de origine franceză Rudolf Diesel la sfârșitul secolului 19, a fost proiectat inițial să funcționeze pe bază de ulei vegetal.

Conversia deșeurilor de uleiuri și grăsimi în combustibili biodisel  reprezintă o posibilitate dar ridică unele dificultăți cum ar fi utilizarea de materiale toxice sau caustice și de eliminare a produsului.

De asemenea, uleiul vegetal uzat este un deșeu care provine din uleiul de semințe vegetale, mai rar din ulei de măsline. Temperatura la care este supus uleiul modifică structura, se oxidează și absoarbe substanțe periculoase derivate de la carbonizarea resturilor alimentare.               Substanța are aspet fluid, vâscos și dens de culoare galbenă, închisă-rânced care a pierdut toată originalitatea, puritatea și genuitatea.

                Uleiurile vegetale uzate se transformă într-un deșeu special care poluează solul. Uleiul ajuns în subsolul pământului poate polua apa potabilă. Este impresionant că un litru de ulei poate contamina un million de litri de apă.

Obiectivele Strategiei privind protecţia mediului sunt:

• Studiu de impact asupra mediului pentru instalația de producere biodisel pune în evidență faptul că procesele tehnologice nu au un impact semnificativ asupra mediului, iar prin indeplinirea tuturor obligațiilor din Autorizatia Integrată de Mediu societatea noastră asigură toate condițiile necesare fabricării biodieselului fară implicații negative privind mediul.